Copilaria in cartier

Dupa cum spuneam in articolul de ieri am crescut intr-un cartier de la marginea orasului Focsani, o copilarie frumoasa am avut pot sa zic eu. Am crescut alaturi de fel si fel de persoane unele dintre ele ajungad foarte bine altele mai putin dar asta nu este important, important este cartierul si locurile prin care mi-am petrecut toata copilaria. Tin minte si acum cum ma jucam impreuna cu prietenii in spatele blocului in curtea unei gradinite fotbal, jocuri cu mingea, ascunselea si tot felul de jocuri ale copilariei. Fiind un copil mai energic mereu trebuia sa ma duc in casa cu cate o julitura, o vanataie in unele cazuri ma mai duceam si cu un picior sclintit dar astea sunt alte povesti care vi le voi povesti pe parcurs. Am amintiri foarte frumoase din acest cartier si din aceste locuri in care inca traiesc si care s-au schimbat foarte mult, nu ca sunt un tip batran sunt chiar inca tanar dar au trecut anii copilariei acum avand 20 mergand pe 21 si ma uit la generatia de acum de copii care nu au unde sa se joace, noi ne gaseam locuri de joaca oriune gaseam ce sa facem. Cand ieseam din casa mama era sigura ca daca am iesit pana noaptea la ora 20-21 nu ma mai intorc.

Ce activitati aveam in copilarie?

Inafara de jocurile prin cartier, alergatul de politie si alte lucruri de genul nu erau activitati cine stie ce interesante. Acum cred ca va intrebati de ce alergam de politie cu siguranta, pai alergam din pricina faptului ca incalcam spatii in care nu aveam, spre exemplu curtea gradinitei cum ziceam si mai sus, jucam fotbal si directoarei de la gradinita ii era frica sa nu facem vreo prostie, gen sa spargem un geam sau mai stiu eu ce chestii de genu. Directoare de la gradinita nu stia ca si fiul ei era in gasca noastra de nebuni si participa la activitati cu noi, dar na asta era. Pe langa curtea gradinitei aveam 2 gradinti in fata blocului, cum erau pe vremea noastra unde lumea punea flori una alta, dar noi copii nebuni ce facem batatoream pamantul cateva saptamani si in una faceam teren de fotbal si cand nu jucam fotbal ne intindeam paturile si jucam carti, ne jucam cu masinutele si jucariile iar in cealalta faceam teren de „Frunza” un joc pe care nu pot sa il uit toata viata mea. O sa cititi si in articolele viitoare si alte patanii de prin cartier, cum eram alergati de caini, cum ne spargeam capetele unii la altii si multe alte chestii de genu.

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *